Umflati cu azot anvelope auto si nu veti avea nicio grija la rulaj

Siguranta la volan primeaza in fata oricarui lucru, asta o stie orice sofer care tine la sanatatea si la viata lui si a familiei. Rulajul pe distante foarte lungi si conditiile nu tocmai bune ale carosabilului romanesc ne pun tot timpul in fata unor obstacole pe care, daca nu le trecem cu brio, ne pot determina sa sfarsim intr-un sant.

Pentru a depasi orice problema legata de anvelope auto este bine sa le umflam cu azot si nu cu aer. De ce? In primul rand, pentru ca azotul are presiune constanta si moleculele de azot nu trec foarte repede prin peretii anvelopei. Umflarea anvelopelor se va face mai rar daca e utilizat azotul, presiunea creste si e predictibila in functie de folosire si de temperatura-performantele rotilor umflate cu azot sunt constante, spre deosebire de cele umflate cu aer. Pe masura ce temperatura creste, creste si presiunea din anvelope auto, fluctuatiile de presiune fiind mai mici decat in cazul cauciucurilor umflate cu aer. Si uzura anvelopelor va fi mai mica daca se utilizeaza azotul la umflare, oxidarea structurii metalice a anvelopei nu mai exista, la fel si umezeala din aerul introdus in anvelopa. Consumul de carburant, marea problema a oricarui sofer, va fi redus, chiar daca numai marginal si asta deoarece presiunea e crescuta, este optima in fiecare secunda, costurile cu benzina fiind evident mai mici.

A umfla anvelope auto cu azot nu inseamna ca nu trebuie sa verifici presiunea constant si ca nu mai calcati pe la service. Cu cat presiunea e verificata mai des si se mai baga azot in cauciuc, cu atat durata de viata a acestuia creste. De preferat ca azotul sa fie introdus in anvelopa la un service autorizat, sa se faca verificari la cel putin doua luni si sa se tina sub observatie presiunea din cauciucuri mai ales la drumuri lungi.

A te simti bine

N-am simtit niciodata fericirea altfel decit ca pe o senzatie de bine. Cind maninc, de exemplu, si ma satur, ma simt fericit. Acelasi lucru il simt cind fac dragoste, cind iau salariu sau cind imi vopsesc gardul.. Unii vorbesc despre fericire in termeni pomposi, ca despre ceva special si nu ca despre o nevoie domestica ( ca despre implinirea unei nevoi ).

Aspiratia omului, dincolo de orice, ramine interesata, domestica. Nimeni nu lupta pentru un vis ( mai sint si din acestia, dar nu se aleg, din pacate, cu nimic!), fiecare tinnde sa-si indeplineasca nevoile, sa-si satisfaca nevoile ( ca sa coborim la extrem!). Dependenta nostra de senzatii, care creaza starea de bine (fericirea) pare, mai degraba, un viciu decit o virtute ( oricit ar incerca unii sa ne convinga ca lucrurile stau altfel!). Inca de mici (de la tita mamei!) deprindem naravul acesta, iar cu timpul, devenim robii lui. Uneori nici nu realizam ca toata viata noastra nu facem altceva decit sa ne oferim “fericiri”, scurte si trecatoare, dind satisfactie simtului fizic, adesea chiar si celui psihic ( cind gindurile noastre converg in directia indeplinirii nevoiii, sintem fericiti!).

Admitind, totusi, ca fericirea are alte valente, constatam ca realizarea ei, depinde de starea noastra de bine, dependenta, la rindu-i, de satisfactia bruta, domestica, care face ca viata sa aiba un sens. Fiindca altul nu vad!